articolul poate fi gasit si la adresa: http://www.eliberadio.ro/blog.php?id=11

Da… Azi noapte m-am pus in pat destul de obosit, dupa o zi in care nu am facut mare lucru, o zi in care am depus un minimum de efort pentru a exista… si atat. Cand esti la facultate, la una care are pretentii de “elita”, te astepti ca tu si ai tai colegi sa reusiti in viata, sa traiti apoi pe picior mare… cu totii.

Mi-am vazut o fosta colega la televizor, la ora la care ar trebui sa existe clipuri cu femei despuiate si numere de telefon care nu se gasesc in Pagini Aurii. Nu, nu va ganditi ca mi-am vazut colega despuiata, slava Cerului, dar am vazut o fatza intunecata a ei la care nu m-am gandit pana acum.

Sa va povestesc pe scurt: este ora 2, iar pe HBO nu e nimic interesant. Apas pe telecomanda ca si cum as resuscita-o, si ma opresc, din pacate pentru mine, pe Antena 1. Unul din posturile tv la care romanii suna, visand la un castig de 100 de milioane de lei si se multumesc cu 3 milioane, castigate de oricine in afara de ei. Un concurs in care o duduie, sau un dudui cu aspect de duduie si comportament asemenea, incearca sa te convinga, jucand un teatru de proasta calitate, sa suni petru a-ti cheltui banii visand la un castig mare, imposibil de atins. Dupa cum bine stiti, nu castigul mare e o asa mare problema, ci acela mic la care ajungi dupa Dumnezeu stie ce criterii.

Duduia care urla ca proasta pe ecran la 2 dimineata nu era nimeni alta decat o fosta colega de-a mea pentru care respectul a fugit pe usa camerei precum o pisica in calduri. Detest acesti pseudo-prezentatori care nu fac altceva decat sa profite de prostia poporului pentru a castiga un salariu “cinstit” fraierind populatia.

Irina, ce mai faci? E bine acolo? Esti multumita de tine? Multumita poate fi si colega ta de breasla de la 89. Macar acolo stii ce primesti daca suni.

articolul poate fi gasit si la adresa: http://www.eliberadio.ro/blog.php?id=11&p=22

Nu a existat nici o zi in viata ta in care sa iti doresti cu disperare un pistol si o tara fara legi? Un western romanesc, sa zicem… Un sofer care te stropeste pe timp de ploaie, tampiti care intra in metrou fara sa iti dea timp sa iesi, un nenorocit care se baga in fata ta la coada, o baba care se impinge in tine ca sa iti reaminteasca faptul ca ea e batrana si sta in picioare, iar tu ai nesimtirea incredibila sa stai pe “locul ei” in autobuz, chiar daca tu ai fost la serviciu, iar ea pana in parc.

Am avut nevoie de serviciile astora de la compania de cablu pentru a-mi monta un amarat de receiver de semnal digital pentru HBO, iar acestia m-au amanat o saptamana, peste cele 10 zile lucratoare pe care le-am acordat cu bunavointa si fara voie. Sa suni in fiecare zi de 2-3 ori la serviciul clienti si sa primesti acelasi raspuns (“va vor suna baietii de pe teren maine sa vina cu aparatul”), incepi sa ai probleme. Poate incercau sa ma amane pentru a scapa nevatamat de noul sezon DANSEZ PENTRU TINE.

Cand a fost ultima data cand ai simtit nevoia sa traiesti in America, tara in care si un copil de 4 ani poate avea permis de port arma? Administratorul mi-a vazut un oaspete intr-o seara. L-a pus a 2a zi la intretinere… Timp de 6 luni am facut reclamatii la compania de telefonie mobila la care sunt abonat privind semnalul din zona Piata Natiunile Unite, si abia dupa acest interval am primit scuze oficiale din partea firmei si…mult respect din partea casei.

Un pistol de-as avea, as privi viata dintr-o alta perspectiva…o teava de 9 milimetri.

Art poate fi gasit si aici : http://www.eliberadio.ro/blog.php?id=11

Ma ridic din pat, dau cu mana prin freza si asa ravasita de somn, si imi dau seama ca e… dimineata (al naibii!). Atat am putut la ora 8.

Ma uit pe geam. O vreme perfecta pentru a face exact ce stie mai bine un student: absolut nimic. Afara o vreme la fel de indecisa ca si mine. A plouat si cu siguranta va ploua din nou. In metrou o revista da peste mine si astfel spatiul meu privat este invadat de cateva ineptii incredibile. Articolul este despre vicii: baietii fumeaza si fetele beau, studentii se imbata, iar  profesorii vin la scoala. Vicii. Pana la Victoriei mai am ceva de mers, iar acest articol ma atrage precum Discovery Channel atunci cand difuzeaza documentare despre maimute. Citind printre greselile ortografice crase si frazele prost construite, inteleg ce inseamna ideea de viciu…in viziunea unora. Bautura, cafea si tigari.

Cineva imi spunea ca viciile sunt chestiunile la care nu poti renunta, iar aici am simtit ca isi cauta scuze. Eu cred ca viciile sunt acele lucruri care te fac sa te simti din ce in ce mai afundat in mlastina ce se numeste rutina. Acestea sunt lucrurile la care nu poti renunta pentru ca lipseste vointa. Viciile de fapt reprezinta altceva. Viciu e atunci cand vrei sa vezi desene animate, dar te uiti la Acasa, pentru ca vrea fata de langa tine. E viciu acel moment in care trebuie sa te trezesti in fiecare dimineata pentru a merge la facultate, cand plimbi cainele la fel ca ieri si alataieri, cand o bucurie zilnica devine un lucru normal… Serviciu, scoala, somn, mancare, metrou, autobuz, parinti…vicii.

Viciul este rutina, rutina este plictiseala. Viata neinteresanta = viciu.